Conducerea / Contact / Echipa / Editura / Fil. Craiova USR     








Identități - un vis

        de Elissaveta MOUSSAKOVA

Pe data de 23 iulie, Bogdan Alexandrov, managerul galeriei de artă din Vidin, a deschis expoziția „Identități“, care prezintă 13 artiști români din Craiova: Valentin Boboc, Emil Bănuți, Silviu Bârsanu, Marcel Voinea, Stelian Ghigă, Gabriel Cristea, Florin Zupea, Ion Preda, Dan Purcărea, Alfred Rece, Cătălin Solcan și Mihai Trifan, Ioana Fluerașu și o artistă din Vidin - Emilia Emilova. Curatorul și criticul de artă Cătălin Davidescu a prezentat oaspeții români ca parte a unei grupări mai ample, care unește nu doar artiști dar și poeți, muzicieni și oameni de litere.

Legătura între artiștii vizuali este notabilă în primul rând în pictură și fotografie, receptate ca teritorii unde limitele imaginarului sunt păstrate. De aici derivă parțialitatea fiecăruia dintre artiști într-o direcție sau alta, în încercarea lor de a intra în dialog cu mișcări sau nume familiare ale istoriei universale a picturii. Nici subiectul și nici denumirea expoziției nu aspiră la super-originalitate: mai interesantă aici este existența unei grupări cu un program care în nici un fel nu ocolește (evită) mișcările artistice contemporane și în a cărei osmoză (sudură) Dl. Davidescu joacă un rol important.

Nu știu în ce mod colaborarea dintre critic și artiști este specifică vieții artistice în România, în versiunea sa națională sau în cea provincială, în mod particular, în Oltenia. Nu am stat să judec cât de generalizat este un asemenea fenomen, dar în comparație cu situația din Bulgaria, indică faptul că în țara noastră asemenea mișcări sunt rare, ele putând fi întâlnire doar în capitală.

În ce circumstanțe realizează necesitatea de a aparține unei comunități artistice este o problemă diferită în cazul de față; gazda expoziției a supus atenției publicului și criticilor prezenți la vernisaj rezumatul acestui proiect substanțial conturat.

Odată subliniat conceptul, putem afirma că acesta capătă substanță prin expresia plastică esențializată a lui Cătălin Solcan, minimalismul abstract practicat cu inteligență de Gabriel Cristea alături de ruperile în maniera „new wild“, atingerile „artei povera“ și „ready-made“ concretizate într-o manieră burlescă în femeile-fetiș ale lui Silviu Bârsanu, transavangardismul lui Florin Zupea cu interpretările sale freudian-macabre, în maniera Renașterii Nord-Europene, referințele de la și către Brâncuși în sculpturile lui Dan Purcărea, fotografiile metafizice în alb&negru ale lui Emil Bănuți. Figurative sau nu, sculpturale, pictoriale, fotografice, lucrările expuse sunt unite de o puternică sensibilitate pentru expresivitatea formei care la majoritatea artiștilor nu este o simplă izbucnire de tip emoțional, ci este rezultatul unui proces interior prin care explorează potențialitatea media și comunicativitatea imaginii. Se pare că de dragul acestei apropieri analitice artiștii nu sunt inhibați să privească înapoi către exemple notorii, mai comode decât noile tehnologii și căi de expresie - mai aproape de „done/made“ decât de conceptualizare, de stilul artistului decât de reflexia de tip social specifică trendului contemporan.

Subiectul super-explorat recent, al identităților, în special de către Est Europenii care s-au alăturat de curând comunității, este aici un program limitat de elementul național și socio-politic și tinde spre o recunoaștere personal-creativă supranațională. Grupul de artiști români își găsește aici autoidentificarea și printr-o arheologie originală de imaginație experimentează un vis de grup din care fac parte și fantasmele digitale ale artistei bulgare E. Emilova.

© 2007 Revista Ramuri